Adeziunile pelvine si fertilitatea. De ce apar si ce putem face in privinta lor?
Adeziunile pelvine sunt o cauza importanta a infertilitatii feminine
Durerile in zona pelvisului, starea de rau generala sau ovulatiile prea dureroase, menstruatiile cu probleme, imposibilitatea de a concepe un bebe pe cale naturala, in urma actelor sexuale neprotejate cu partenerul, toate ar putea fi semnale clare ale prezentei adeziunilor pelvine. Fara simptome clare si cu o multime de manifestari clinice, aceste adeziuni periculoase ne pot da viata sexuala peste cap si ne pot duce la medic mai repede decat ne inchipuim…
Adeziunile sunt niste tesuturi ce apar atunci cand corpul nostru incearca sa se „repare”. Raspunsul este unul normal, apare dupa operatii, dupa infectii sau traume, radiatii. Celulele care au functie de „reparatori” locali nu pot face diferenta intre un organ si un altul. Daca un organ intra in „reparatii” si este in contact cu o alta parte a sa, cu alt organ, tesuturile reparatorii ar putea conecta doua suprafete.
Simptomatologia asociata adeziunilor nu exista, dar de multe ori medicii se refera la problemele cauzate ca al simptome ale adeziunilor. Mai mereu adeziunile raman nediagnosticate pana nu exista simptome aparute la organe sau pana nu apare o operatie mai complexa in zona lor.
Adeziunile pelvine sunt la fel de periculoase ca orice alte tipuri de adeziuni, ele sunt benzi de tesut cicatrician ce ajung sa lege organe dupa infectii, apendicite, endometrioze si operatii abdominale, pelvine. O adeziune la nivelul uterului si al vaginului ar putea cauza durere in timpul actelor sexuale cu partenerul, ovulatii dureroase, menstruatie prea dureroasa, si asa ajungi sa stii de ea dupa ce te prezinti la ginecolog pentru un control de rutina.
Orice organ din zona pelvisului poate ajunge sa aiba adeziuni, de la uter si ovare la trompe uterine si chiar vezica urinara. Afectiunile inflamatorii localizate in zona pelvisului duc adesea la adeziuni aparute intre trompele uterine. Se ajunge imediat la infertilitate si la sarcini ectopice in care ovulul fertilizat se dezvolta in afara uterului. Endometriozele sunt foarte periculoase si ele pentru ca determina cresterea de tesut ce se afla in mod normal in uter in alte parti ale corpului, de exemplu la nivelul trompelor uterine.
O laparoscopie va ajuta la diagnosticarea corecta a adeziunilor pelvine si la eliminarea tesuturilor ce unesc parti ale organelor sau organe diferite. Analizele de sange, radiografiile, CT-ul, ultrasunetele si histerosalpingograma pot fi utile in determinarea complicatiilor aparitiei acestor adeziuni. In timpul unei opertii pot sa ai diagnosticare corecta, altfel e doar o presupunere in baza unor rezultate ale unor teste diverse si proceduri…
In urma unor operatii complexe si complicate, precum eliminarea de fibroame uterine, tratarea chirurgicala a endometriozelor, eliminarea chisturilor ovariene, „repararea” trompelor uterine obstructionate ne vom trezi, probabil, cu adeziuni multiple pelvine.
Complicatiile adeziunilor pelvine nu sunt de trecut cu vederea. Discutam despre dureri cronice, ocluzii intestinale si o serie de complicatii individuale, ce pot fi diferite de la pacient la pacient, greu de anticipat. Recurenta adeziunilor pelvine este o problema serioasa si poate fi trecuta la complicatii si e luata in discutie cand s-a efectuat deja o interventie de eliminare de adeziuni. Daca se intervine din timp nu se ajunge la adeziuni vascularizate puternic prea dense si greu de indepartat.
In cazuri rare adeziunile pelvine pot duce la adunarea la un loc si „lipirea” uterului, trompelor uterine si a ovarelor. Durerile si infertilitatea sunt semnale clare ca adeziunile pelvine trebuie tratate neaparat si prezentarea la ginecologie e obligatorie.
Dincolo de tratamentele clasice chirurgicale pentru adeziunile pelvine ce determina si infertilitate feminina putem discuta si despre tehnici specializate moderne precum operatii NaProTECHNOLOGY ce folosesc laser CO2 pentru a indeparta toate adeziunile in ideea refacerii anatomiei obisnuite a organelor afectate si a functionarii normale a sistemului reproducator feminin.
Concluzia e simpla: adeziunile se vor forma indiferent ce facem, nu pot fi prevenite toate, dar pot fi diagnosticate la timp si tratate prin metode moderne in asa fel incat viata noastra si reproducerea sa nu fie afectate deloc. Cu cat ne prezentam la doctor mai repede la orice fel de simptome si alegem chirurgi buni, cu experienta, care sa se ocupe de noi in timpul operatiilor abdominale majore, cu atat vom avea sanse mai mici sa dezvoltam adeziuni locale, aparute din senin. Adeziunile pelvine se afla, de altfel, printre cauzele cele mai frecvente ale infertilitatii la femei, deci invatati sa le acordati o atentie mai mare si sa le tratati in asa fel incat sa puteti sa va bucurati in continuare de ce tot ce va ofera viata si partenerul:)
